Infiintarea unei culturi de legume sanatoase si puternice presupune sa te asiguri ca planta dispune de toate substantele nutritive pentru a se dezvolta armonios, chiar daca solul nu este unul prielnic pentru cultura respectiva. Suplimentarea necesarului de substante nutritive se poate realiza usor cu ajutorul ingrasamintelor chimice. Ramai alaturi de noi pe parcursul acestui articol pentru a afla de ce legumele tale au nevoie de ingrasamant chimic si cum iti dai seama care este cel potrivit pentru cultura ta.
Ingrasamant plante pentru a asigura dezvoltarea armonioasa a legumelor tale
Ingrasamintele sunt combinatii de substante chimice care se gasesc, in mod natural, in plante, dar care se pot afla intr-o cantitate mult prea mica intr-o anumita perioada. Cateva exemple sunt fosforul, calciul sau potasiul. In lipsa lor, planta nu se poate dezvolta corespunzator, recolta scade atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Uneori, planta se poate ofili cu totul.
Oricat de independente pot parea plantele tale, adevarul este ca au nevoie de acest aport adecvat de nutrienti in permanenta si exista posibilitatea sa nu se poata alimenta singure. Indiferent ca esti gradinar amator sau ai transformat pasiunea ta intr-o afacere, infiintarea unei culturi presupune anumite costuri serioase. Ar fi pacat sa se ofileasca toate legumele, iar munca ta sa fi fost in zadar, asa-i? Aici intervine ingrasamantul, care completeaza necesarul de nutrienti si sustine plantele in dezvoltarea lor.
Exista doua feluri de ingrasaminte: organice si anorganice. Un exemplu de ingrasamant organic este gunoiul de grajd, insa dezavantajul utilizarii unui astfel de fertilizant este efortul care trebuie depus pentru stocarea lui si pregatirea pentru a fi folosit in cultura. In plus, intrebuintarea ingrasamantului organic nu produce efecte vizibile imediat, ci intr-un timp indelungat. Daca legumele tale au nevoie urgenta de suplimentarea nutrientilor, este posibil ca acestea sa moara pana sa-si faca ingrasamantul efectul. De aceea, ingrasamantul chimic este alternativa ideala.
Alege ingrasamant chimic pentru sustinerea culturii tale
Exista o multitudine de avantaje de care te bucuri atunci cand alegi fertilizantul chimic pentru legumele din gradina ta. De exemplu, acesta vine de obicei intr-un complex de nutrienti, ceea ce inseamna ca te vei bucura de o serie intreaga de substante benefice din acelasi pachet achizitionat. Astfel, nu va mai trebui sa te documentezi despre ingrasaminte organice care sa contina fiecare substanta in parte. Efectele celui chimic se vad cu ochiul liber in primele zile de la stropire, ceea ce il face ideal pentru fermierii ocupati.
Fertilizantii chimici vin in diverse combinatii de substante, in functie de nevoia plantei tale. Exista 5 mari categorii de posibile combinatii:
- Fertilizanti cu azot, disponibili in 3 forme: combinatii amoniacale (adica sub forma de amoniu), nitrice sau amidice;
- Fertilizanti care contin fosfor, despre care vom detalia mai jos;
- Fertilizanti cu potasiu, o substanta cruciala in dezvoltarea plantei;
- Combinatie de magneziu, fier si sulf;
- Combinatie de cupru, zinc, bor, cobalt, mangan si molibden.
Beneficiile fertilizarii cu ingrasamant complex pentru legume
Ingrasamantul chimic este alternativa ideala pentru incurajarea plantelor in procesul de crestere. Acesta vine fie in forma solida, de granule solubile in apa, fie lichida. Este usor de dozat si de aplicat, fiindca ai nevoie doar de o galeata in care sa dizolvi granulele si o pompa de stropit pentru gradina. Fertilizantul adecvat sporeste productia de legume, atat calitativ, cat si cantitativ, cu pana la 40%. Acesta are rolul de a creste gradul de fertilitate al solului si de a ajuta la procesul de descompunere al resturilor organice din urma culturii. Pentru a afla de ce este necesar ca fertilizantul sa fie adaptat nevoilor culturii tale, vom detalia beneficiile pe care le aduce fiecare substanta din compozitia fertilizantului chimic:
Azotul. Fertilizantii pe baza de azot sunt poate cei mai cautati, deoarece azotul este un bun stimulator pentru culturile nu foarte puternice sau care se dezvolta prea incet. De asemenea, este de ajutor pentru legumele care nu beneficiaza de conditiile de mediu prielnice, precum luminozitate suficienta sau sol neutru. Astfel, azotul stimuleaza metabolismul plantei de a se adapta la mediu.
Potasiul. Este un bun protector impotriva fenomenului de inghet-dezghet si impotriva daunatorilor care produc boli devastatoare pentru legume, precum mana sau Putregaiul cenusiu.
Fosforul. Potrivit pentru perioada de vegetatie a plantei, cand deja radacinile s-au instalat, fiindca fosforul le intareste. Apoi, un rol important il joaca in procesul de inflorire.
Magneziu. Se afla in clorofila si ajuta organele reproductive sa functioneze optim.
Calciu. Contribuie la rezistenta plantei in fata arsurilor solare prin intarirea tesuturilor si producerea de pigmenti.
Sulf, cupru, fier si molibden. Toate patru joaca un rol esential in procesele de fotosinteza si biosinteza. In plus, incurajeaza sinteza substantelor proteice.
Bor. Este un microelement care sustine planta in procesele de inflorire si fructificare.
Mangan. Favorizeaza productia de vitamina C, esentiala pentru buna dezvoltare a legumei.
Zinc. Zincul are rolul de a stimula sinteza hormonilor de crestere, de a facilita transportarea calciului in organismul plantei si de a intari frunzele si boabele.
In ce perioada trebuie utilizat ingrasamant pentru legume
In functie de perioada de aplicare, se disting cateva tipuri de fertilizanti. Cea mai importanta este fertilizarea de baza, care se realizeaza toamna, inainte de semanatul semintelor. Pentru a te asigura ca solutia se incorporeaza eficient, combina fertilizarea cu tehnicile de prelucrare a terenului, cu discul sau cu plugul. Aceasta se realizeaza pe intreg terenul, insa este de evitat in cazul legumelor timpurii. Substantele ideale pentru fertilizarea de toamna sunt fosforul si potasiul.
Urmatorul pas este fertilizarea de primavara, care se infaptuieste cu ajutorul unor ingrasaminte mai solubile decat cele folosite in fertilizarea de toamna. Aceasta poarta numele de fertilizare locala sau starter si se realizeaza in acelasi timp cu semanatul, insa doar in randurile sau cuiburile alcatuite si in cantitati mici, de ¼ din doza anuala. Primavara este sezonul ideal pentru suplimentarea cu azot, care se gaseste in mai multe variante: azotat de amoniu, uree, sulfat de amoniu si nitrocalcar. In cazul in care se observa carente in dezvoltarea plantei, se pot efectua fertilizari suplimentare. Un indiciu ca exista lipsuri de nutrienti este ingalbenirea frunzelor.