Din punct de vedere cultural, Romania este o tara colectivista, potrivit Hoftstede.ro Valorea de individualism a Romaniei este de 30, in timp ce valorile situate sub 60 indica faptul ca tara respectiva este colectivista. Tarile cu valori ridicate de colectivism prezinta o tendinta semnificativa in construirea viziunilor pe baza criteriilor culturale, colective sau stereotipice.
Pentru angajatii in regim de telemunca, aceasta valenta nu este una favorabila, deoarece Romania are tendinta sa glorifice tipul angajatului foarte silitor, extrem de muncitor si care nu beneficiaza de conditii confortabile de munca. In acest context, majoritatea romanilor care lucreaza in domenii necalificate au tendinta sa discrimineze angajatii din telemunca.
Cati romani lucreaza in munca necalificata?
Conform unui studiu realizat de catre Piarom in 2018 , in tara noastra avem un procent de 46% de cetateni care lucreaza ca muncitori necalificati. Iar procentul angajatilor cu un salariu peste 700 de euro reprezinta doar 16 % din populatie.
Cele mai ocupate profesii din categoria muncii necalificate sunt: industria prelucratoare- 1,23 milioane, comert-889.415 angajati, transporturi, logistica si depozitare-381.000 ,avand contracte de munca, constructii-366.500 persoane, potrivit Digi 24.
Cati romani lucreaza in regim remote?
Inainte de pandemie, procentul romanilor care activau in regim remote era de 0,6%. Acest procent a cunoscut o crestere substantiala in 2020, cand a ajuns pana la aproximativ 20%.
In ciuda acestui fapt, procentul romanilor in regim remote este minor, comparativ cu tari precum Suedia, Belgia, Franta si Luxemburg, unde procentul minim este de 50%.
Colectivismul in Romania si tiparele admirate la nivel profesional
Avand in vedere concluziile datelor statistice din studiul Piarom, desfasurat in 2018, putem concluziona faptul ca majoritatea romanilor muncesc prea mult, sunt suprasolicitati, nu au parte de cele mai confortabile conditii si nu sunt platiti corespunzator efortului depus de ei.
In tara noastra, pana in prezent s-a valorificat intens stereotipul muncitorului nedreptatit care nu apeleaza la autoritati pentru solutionarea problemelor la locul de munca si care continua sa isi desfasoare activitatile, in ciuda frustrarilor sale. Simultan, inca de mici suntem orientati sa evaluam totul in jurul nostru, in functie de factorii de influenta sociala.
Fenomenul de discriminare la nivel general in Romania:
Consiliul National Pentru Combaterea Discriminarii a efectuat un sondaj de opinie in 2018 privind tendinta cetatenilor romani sa discrimineze. Concluziile principale au fost ca 46% din cetatenii respondenti se considera superiori altora, in ciuda faptului ca si ei prezinta defecte. Anumite procente din respondenti considera ca discursul urii poate fi motivat prin: agresiune verbala (76%), amenintarea (53%) si incalcarea sau distrugerea unei proprietati (52%). Valorea esantionului acestui studiu este constituit dintr-un total de 1800 de respondenti majori.